Ce provoacă inflația și cum te poți proteja de ea?

Inflația reprezintă o creștere constantă a nivelului general al prețurilor. Deși poate părea un concept simplu, cauzele inflației sunt multiple și complexe. Acest articol explorează factorii care alimentează inflația, precum și strategiile pe care le puteți adopta pentru a vă feri de efectele sale nocive asupra puterii de cumpărare.

Înțelegerea inflației

Inflația este un indicator al ritmului în care prețurile bunurilor și serviciilor cresc. Poate afecta aproape orice produs sau serviciu, de la cheltuielile esențiale precum locuința, alimentele, îngrijirea medicală și utilitățile, până la cheltuielile opționale, cum ar fi produsele cosmetice, automobilele și bijuteriile. Odată ce inflația devine prevalentă într-o economie, așteptările privind continuarea acesteia devin o preocupare majoră atât pentru consumatori, cât și pentru mediul de afaceri.

Inflația poate fi privită și ca o devalorizare a monedei. Aceasta reprezintă o problemă deoarece face ca banii economisiți în prezent să fie mai puțin valoroși în viitor. Inflația erodează atât puterea de cumpărare, cât și valoarea investițiilor. De exemplu, dacă un investitor a obținut un randament de 5% din investițiile în acțiuni și obligațiuni, dar rata inflației a fost de 3%, investitorul a câștigat doar 2% în termeni reali.

Cauzele inflației

Există mai multe cauze potențiale ale inflației, inclusiv:

Inflația de cost (cost-push)

Inflația de cost apare atunci când prețurile cresc din cauza creșterii costurilor de producție, cum ar fi materiile prime și forța de muncă. Cererea pentru bunuri rămâne neschimbată, în timp ce oferta de bunuri scade din cauza costurilor de producție mai ridicate. Ca urmare, costurile suplimentare de producție sunt transferate consumatorilor sub forma unor prețuri mai mari pentru produsele finite.

Inflația de cerere (demand-pull)

Inflația de cerere poate fi cauzată de o cerere puternică a consumatorilor pentru un anumit produs sau serviciu. Atunci când există o creștere a cererii pentru o gamă largă de bunuri în cadrul unei economii, prețurile acestora tind să crească. Deși acest lucru nu reprezintă deseori o problemă în cazul dezechilibrelor pe termen scurt între cerere și ofertă, o cerere susținută se poate răsfrânge în economie și poate crește costurile pentru alte bunuri, rezultând inflația de cerere.

Inflația anticipată (built-in inflation)

Inflația anticipată apare atunci când suficiente persoane se așteaptă ca inflația să continue în viitor. Pe măsură ce prețurile bunurilor și serviciilor cresc, oamenii pot începe să creadă într-o creștere continuă în viitor, la un ritm similar. Din cauza acestor așteptări comune, lucrătorii pot începe să ceară salarii mai mari pentru a anticipa creșterile de prețuri și a-și menține nivelul de trai. Creșterile salariale ar duce la costuri mai mari pentru companii, care ar putea transfera aceste costuri consumatorilor. Veniturile disponibile mai mari ale consumatorilor cresc, de asemenea, cererea pentru bunuri, ceea ce poate împinge prețurile și mai sus. Astfel, se poate instala o spirală preț-salariu, în care un factor alimentează celălalt și invers.

Piața imobiliară

Piața imobiliară, de exemplu, a cunoscut suișuri și coborâșuri de-a lungul anilor. Dacă există o cerere mare pentru case datorită unei expansiuni economice, prețurile locuințelor vor crește. Cererea afectează, de asemenea, produsele și serviciile conexe care susțin industria imobiliară. Produsele pentru construcții, cum ar fi lemnul și oțelul, precum și cuiele și niturile utilizate în case, ar putea vedea toate creșteri ale cererii ca urmare a cererii sporite pentru locuințe.

Politicile fiscale și monetare expansioniste

Politicile fiscale expansioniste ale guvernelor pot crește veniturile discreționare atât pentru companii, cât și pentru consumatori. Dacă un guvern reduce impozitele, companiile ar putea cheltui banii pentru îmbunătățiri de capital, compensații pentru angajați sau noi angajări. De asemenea, consumatorii ar putea achiziționa mai multe bunuri. Guvernul ar putea, de asemenea, să stimuleze economia prin creșterea cheltuielilor pentru proiecte de infrastructură. Rezultatul ar putea fi o creștere a cererii pentru bunuri și servicii, conducând la creșteri de prețuri.

La fel cum politicile fiscale expansioniste pot alimenta inflația, la fel pot face și politicile monetare relaxate. Politica monetară expansionistă a băncilor centrale poate reduce ratele dobânzilor. Băncile centrale, cum ar fi Rezerva Federală din SUA, pot reduce costul împrumuturilor pentru bănci, permițându-le acestora să acorde mai multe împrumuturi companiilor și consumatorilor. Creșterea cantității de bani disponibili în întreaga economie duce la cheltuieli mai mari și la o cerere sporită pentru bunuri și servicii.

Devalorizarea monetară

Monetariștii înțeleg inflația ca fiind cauzată de prea mulți dolari care vizează prea puține bunuri. Cu alte cuvinte, oferta monetară a crescut prea mult. Conform acestei teorii, valoarea banilor este supusă legii cererii și ofertei, la fel ca orice alt bun de pe piață. Pe măsură ce oferta crește, valoarea scade. Dacă valoarea banilor scade, puterea lor de cumpărare scade și lucrurile devin relativ mai scumpe.

Alte cauze

Dezastrele naturale pot, de asemenea, să determine creșteri ale prețurilor. De exemplu, dacă un uragan distruge o cultură precum porumbul, prețurile pot crește în întreaga economie, deoarece porumbul este utilizat în multe produse.

Protejarea finanțelor în perioade de inflație

Inflația ridicată este, în general, negativă, afectând atât consumatorii, cât și companiile. Există, totuși, câteva modalități de a vă proteja împotriva inflației:

• Blocați ratele dobânzilor fixe scăzute: O ipotecă pe 30 de ani cu o rată fixă scăzută a dobânzii este protejată împotriva inflației. Luați în considerare împrumutarea atunci când ratele dobânzilor sunt scăzute și luați în calcul refinanțarea atunci când ratele scad.
• Investiți în acțiuni: Piețele bursiere tind să se descurce mai bine decât obligațiunile într-un mediu inflaționist ridicat, deoarece multe companii reușesc să transfere costurile mai mari consumatorilor, protejându-și profiturile. Firmele care produc mărfuri sau bunuri de bază sunt adesea o opțiune bună. Pe de altă parte, prețurile obligațiunilor scad pe măsură ce ratele dobânzilor cresc odată cu inflația.
• Cumpărați titluri de valoare protejate împotriva inflației: Unele produse financiare sunt legate de inflație (adesea prin modificări ale IPC), cum ar fi Titlurile de Trezorerie Protejate împotriva Inflației (TIPS) din SUA, care își ajustează prețul pentru a compensa inflația. Unele produse de asigurare de viață permanente și anuitățile pot avea, de asemenea, o opțiune de a fi ajustate pentru inflație, adesea sub forma unui supliment pentru ajustarea costului vieții (COLA).
• Economisiți la rate ale dobânzilor ridicate: Utilizați ratele ridicate ale dobânzilor pentru a economisi bani în conturi de economii cu randament ridicat sau depozite la termen cu randamente mai favorabile decât un cont de economii tradițional. Rețineți, totuși, că dacă randamentul se dovedește a fi mai mic decât rata inflației, veți pierde în continuare puterea de cumpărare.
• Cumpărați o protecție împotriva inflației: Anumite active precum aurul și proprietățile imobiliare sunt considerate a fi o bună protecție împotriva inflației, crescând în valoare odată cu creșterea generală a prețurilor.
• Dețineți proprietăți imobiliare pentru închiriere: În perioade de inflație, proprietarii pot adesea crește chiria pentru a ține pasul. Dacă dețineți o proprietate care generează venituri cu o ipotecă cu rată fixă, acest lucru vă poate îmbunătăți considerabil profitul net.

Măsurarea inflației

Există câteva metrici utilizate pentru a măsura rata inflației. Unul dintre cele mai populare este Indicele Prețurilor de Consum (IPC), care măsoară prețurile pentru un coș de bunuri și servicii din economie, inclusiv alimente, mașini, educație și recreere. Modificările prețurilor pentru acest coș aproximează, prin urmare, modificările prețurilor din întreaga economie. IPC este adesea indicatorul economic preferat pentru măsurarea inflației.

Un alt indicator al inflației este Indicele Prețurilor Producătorilor (IPP), care raportează modificările de prețuri care afectează producătorii interni. IPP măsoară prețurile pentru combustibili, produse agricole (carne și cereale), produse chimice și metale. Dacă creșterile de prețuri care determină creșterea IPP sunt transferate consumatorilor, aceasta se va reflecta în Indicele Prețurilor de Consum.

Biroul pentru Analiză Economică (BEA) din SUA utilizează deflatorul Produsului Intern Brut (PIB) (cunoscut și sub numele de deflatorul prețurilor PIB) ca indicator suplimentar al nivelului inflației din SUA. Deflatorul PIB măsoară prețurile agregate ale tuturor bunurilor și serviciilor produse de întreaga națiune; acesta cuprinde atât statisticile IPC, cât și IPP.

Indicele Prețurilor pentru Cheltuielile de Consum Personal (PCE) este un alt indicator al inflației care urmărește modificările de prețuri în sumele cheltuite pentru bunuri și servicii de consum schimbate în economia SUA. Indicele Prețurilor PCE este compus dintr-o gamă largă de cheltuieli, mult mai mare decât coșul de bunuri utilizat în IPC, și este ponderat cu date furnizate de anchete regulate în rândul companiilor, care tind să fie mai fiabile decât anchetele în rândul consumatorilor utilizate de IPC.

Impactul inflației asupra vieții de zi cu zi

Inflația poate avea consecințe care afectează viețile oamenilor de zi cu zi, inclusiv următoarele:

• Puterea de cumpărare redusă: Cel mai evident impact este că atunci când inflația crește, puterea de cumpărare a banilor scade. Pentru consumatori, acest lucru înseamnă că banii lor vor putea cumpăra mai puține lucruri.
• Rate ale dobânzilor mai mari: În mod tipic, atunci când inflația crește, ratele dobânzilor pentru împrumutați cresc, de asemenea. Acest lucru poate ajuta, de fapt, pe cei cu ipoteci fixe - adică ipoteci ale căror rate ale dobânzilor nu vor crește - deoarece ei se găsesc acum plătind datoria cu bani inflați. Cu toate acestea, pentru alții care ar putea dori să achiziționeze o locuință, ratele mai mari ale dobânzilor pot face mai dificilă obținerea unei ipoteci.
• Impactul asupra veniturilor mici: Conform analizei Băncii Rezervei Federale din Dallas asupra datelor guvernamentale, gospodăriile cu venituri mici suferă cel mai mult din cauza inflației. Acestea cheltuiesc o parte mai mare din venitul lor pe bunuri esențiale, ale căror prețuri cresc în perioade inflaționate.
• Dificultăți pentru familiile cu venituri mici: Spre deosebire de unele gospodării cu venituri medii sau ridicate, acestea nu pot trece la fel de ușor la consumul de bunuri mai ieftine și mărci generice, deoarece probabil că deja le utilizează. Persoanele cu venituri mici au, de asemenea, o capacitate mai redusă de a face provizii de bunuri atunci când prețurile sunt favorabile, din cauza lipsei de numerar disponibil.

Câștigătorii și pierzătorii inflației

În general, inflația îi avantajează pe cei care au rate ale dobânzilor fixe mai mici și proprietarii de active care cresc odată cu inflația. Costurile relative ale deservirii acestor datorii devin mai puțin costisitoare în perioade de inflație.

Investitorii pot beneficia, de asemenea, de o creștere dacă dețin active pe piețe afectate de inflație. De exemplu, cei care sunt investiți în companii energetice ar putea vedea o creștere a prețurilor acțiunilor lor dacă prețurile energiei cresc. Adesea, acțiunile de valoare se descurcă mai bine decât acțiunile de creștere în perioade inflaționiste.

Pe de altă parte, inflația tinde să dăuneze cel mai mult economiștilor și creditorilor. Economiștii văd cum depozitele lor în numerar sunt erodate de puterea de cumpărare, în timp ce cei care au împrumutat bani la rate fixe mai mici rămân cu împrumuturi mai puțin valoroase până la scadență.

Consumatorii sunt, de asemenea, afectați de inflație, deoarece bunurile devin mai scumpe. Consumatorii cu venituri mici pot fi cei mai afectați, deoarece acești oameni tind să cheltuiască o proporție mai mare din venitul lor în general și pe bunuri de bază decât cei cu venituri mai mari și, prin urmare, au o pernă mai mică împotriva pierderii puterii de cumpărare inerente inflației.

Companiile pot beneficia de pe urma inflației?

Unele companii profită de pe urma inflației dacă pot percepe prețuri mai mari pentru produsele lor ca urmare a creșterii cererii pentru bunurile lor. Dacă economia se descurcă bine și cererea pentru locuințe este mare, companiile de construcții de case pot percepe prețuri mai mari pentru vânzarea caselor.

Cu alte cuvinte, inflația poate oferi companiilor putere de stabilire a prețurilor și poate crește marjele lor de profit. Dacă marjele de profit cresc, înseamnă că prețurile pe care companiile le percep pentru produsele lor cresc într-un ritm mai rapid decât cresc costurile de producție.

De asemenea, proprietarii de afaceri pot reține în mod deliberat oferta de pe piață, permițând prețurilor să crească la un nivel favorabil. Cu toate acestea, companiile pot fi, de asemenea, afectate de inflație dacă aceasta este rezultatul unei creșteri a costurilor de producție. Companiile sunt expuse riscului dacă nu reușesc să transfere costurile mai mari către consumatori prin prețuri mai ridicate. Dacă concurența străină, de exemplu, nu este afectată de creșterile costurilor de producție, prețurile lor nu ar trebui să crească. Ca urmare, companiile americane ar putea fi nevoite să suporte costurile de producție mai mari, altfel riscând să-și piardă clienții în favoarea companiilor străine.

Acțiuni pentru combaterea inflației

Combaterea inflației necesită găsirea de modalități de a face banii să crească mai repede decât rata la care inflația îi depreciază. Unele dintre tehnicile recomandate includ:

• Trăirea conform unui buget strict pentru a ține sub control cheltuielile inutile
• Asigurarea existenței mai multor surse de venit
• Investiții solide (dacă este posibil)
• Transferarea economiilor într-un cont cu randament ridicat cu o rată a dobânzii mai bună decât un cont de economii tradițional
• Eliminarea datoriilor cu dobânzi ridicate

Înțelegerea cauzelor inflației și adoptarea unor strategii pentru a vă izola de efectele sale poate merge mult în protejarea bunăstării dvs. financiare și a liniștii sufletești.

Inflația în anii 2020

Începutul anilor 2020 a văzut presiuni inflationiste ridicate care au determinat creșterea costurilor pentru bunurile de consum, în special alimentele și energia. Înainte de 2020, IPC a crescut cu aproximativ 2% anual. În 2021, acest indicator a început să crească rapid, atingând un vârf de 8,99% în iunie 2022. De atunci, modificarea IPC s-a răcit treptat. În aprilie 2024, măsura inflației se situează la 3,36%.

Această rată ridicată a inflației poate fi atribuită în mare parte perturbărilor de piață cauzate de pandemia COVID-19. Exemple includ cererea crescută pentru bunuri de consum, reducerea capacității de producție și transport la nivel național și global și creșterea costurilor forței de muncă.

Cererea consumatorilor a fost stimulată parțial datorită nivelurilor ridicate de cheltuieli fiscale și politicii monetare adoptate pentru a atenua impactul economic al urgentei de sănătate publică. Oferta de bunuri s-a îngustat, deoarece restricțiile comerciale și măsurile de carantină au întârziat producția și transportul. Pe măsură ce economiile s-au redeschis în 2021 și ulterior, șomajul scăzut a exercitat presiuni în sensul creșterii salariilor și, prin urmare, al prețurilor.

Cum putem opri inflația?

Guvernele au multe instrumente la dispoziție pentru a controla inflația. Cel mai adesea, o bancă centrală poate alege să crească ratele dobânzilor. Aceasta este o politică monetară contractantă care face creditul mai scump, reducând oferta monetară și diminuând cheltuielile individuale și ale companiilor. Măsurile fiscale precum creșterea impozitelor pot, de asemenea, reduce inflația. Din punct de vedere istoric, guvernele au implementat și măsuri precum controlul prețurilor pentru a plafona costurile pentru anumite bunuri, cu succes limitat.

Inflația este o forță puternică din punct de vedere politic și economic. Deși există dezbateri cu privire la cauzele precise ale inflației, experții economici sunt de acord că aceasta reprezintă o creștere susținută a nivelului general al prețurilor. Prin înțelegerea factorilor care alimentează inflația și adoptarea unor strategii adecvate, puteți proteja și menține stabilitatea financiară în perioade de creșteri ale prețurilor.

Participând la cursuri de trading, puteți învăța cum să identificați și să profitați de oportunitățile de investiții în timpuri de inflație. Aceste cursuri oferă nu doar înțelegerea teoretică a modului în care inflația afectează piețele, dar și strategii practice pentru a naviga aceste schimbări. Învățând să interpretați corect datele economice și să ajustați portofoliul în consecință, veți putea să vă protejați investițiile împotriva efectelor inflației și să identificați investițiile care sunt susceptibile să ofere un randament stabil în condiții economice variate